De ceva vreme caut motive pentru starea de agitatie a lui V. Refuz sa cred intr-o modificare definitiva a comportamentului. Vremurile diminetilor dormite pana la 10 au apus de mult, lasand in urma lor unele incepute la maxim 8 jumatate cu trantirea saltelei de infasat si a tot ce e pe langa ea, cateva chiote de bucurie la vederea a cine stie ce, urmate de miorlaieli nervoase atunci cand nu apare nimeni in cadrul usii camerei lui. Se joaca linistit cam o ora, exploreaza casa, mananca fructele si-l loveste oboseala drept in moalele capului. Si el nu vrea sa doarma, bine nu-i e, dar se incapataneaza sa stea treaz si-atunci miorlaie indiferent de incercarile mele de-al adormi sau binedispune. Intr-un sfarsit cade rapus si, daca e o zi buna, doarme mai mult de jumatate de ora. Situatia se repeta si la a doua transa de somn, pe la 5-6, cand isi reincarca energia in 10 minute de somn, 10 minute care se lasa mult asteptate. A apus si era castroanelor pline de mancare pe care V. le infuleca in cateva minute. Acum refuza de 3 ori lingurita inainte sa deschida gura, mananca mai putin de jumatate, in vreo 2 transe, dupa cateva cantari si invartiri de jucarii. Am dat vina pe caldura, pe urmatorii dinti incapatanati care refuza sa iasa, pe lipsa de sare din mancare. Intr-un sfarsit mananca ceva, dar rabdarea mea nu e facuta pentru mese care dureaza peste jumatate de ora...
Nu ii prea place sa se joace singur. E cel mai fericit daca se joaca cineva cu el sau macar sa stea in aceeasi camera, sa te vada, sa te simta aproape. Daca stau langa el, se joaca ore intregi, pleaca pe hol, se intoarce, se mai joaca putin, se urca pe mine, imi da jucarii, i le dau inapoi si iar mi le da sa ma joc si eu cu ele. Orice e mai interesant daca e la altcineva in mana.
In scaunul de masa are in general jucarii fara rizuri, fara portiuni plusate, care pot fi spalate usor, un capac de la un borcan cu mancare pentru bebelusi si albinele de la cutia muzicala preferata. A invatat ca albinele (avand fund cu magnet) se prind de unele lucruri daca le apropie si de atunci orice jucarie e pusa pe pereti, pe dulapuri, pe frigider sau se asociaza cu o alta in speranta ca se vor lipi. Daca pana acum imi petreceam mult timp aranjand jucariile pentru ca V. sa aiba ce imprastia, acum a invatat sa si bage jucariile in cutie, biscuitii in borcanul lor sau inelele pe suport. Nu se poate concentra mai mult de 2-3 biscuiti sau inele, dar se intoarce dupa cateva momente la ele si-si reia activitatea initiala.
Cotrobaie peste tot, trage jos tot ce prinde la inaltimea lui, se ridica oricand poate sa se apuce de ceva, "alearga" in 4 labe dupa mine, spune "apa" cand ii e sete si comunica din ce in ce mai mult prin va-va, ta-ta, ba-ba, ma-mam, chec, e-ghe-ghi etc..E intr-o totala nerecunoastere de urechi si par, de care se trage ori de cate ori are mainile libere. Cand e obosit musca orice i se pare bun de muscat si, daca am noroc, imi lasa doar urmele a 4 dinti din toti 6.
De mai mult de-o saptamana a invatat sa adoarma la el in pat. Nu singur deocamdata, ci cu mana unuia dintre noi stransa cu putere de degetele lui mici. Daca e foarte obosit isi bea laptele si se intoarce cu spatele la tine in semn de "noapte buna, ma descurc singur de aici".
Eu imi impart ziua perfect egal, o parte dedicata exclusiv lui V., iar in restul timpului aspir, sterg, rad, storc, pasez, adun... sa poata copilul linge in voie tot ce prinde.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu