Acelasi copil ciunt care si-a trait jumatate de inceputuri in comunism, acelasi care-a mancat un biscuite Mirela gasit in fata scarii, imnuiat de ploaie si care a crezut c-a fost cel mai bun biscuite pe care l-a mancat vreodata, acelasi care credea pana la o varsta destul de inaintata (comparativ cu precocitatea copiilor de azi) ca kiwi e o specie mai deosebita de cartof... acelasi copil de atunci continua sa creada ca unele lucruri nu sunt pentru toata lumea.
La fel cum atunci dupa ce-am mancat pentru prima oara kiwi, imi atragea atentia in orice conversatie, pe orice taraba, carte sau oriunde as fi vazut, la fel si in prezent am cate-o fixatie pentru cate un lucru si-mi ramane intiparit in minte, observandu-l involuntar pe oriunde.
In ultima vreme am dat intamplator peste nu stiu cate articole in care se scria despre radicalii liberi, am trecut peste emisiuni care discutau despre asta, mi-au atras atentia cateva discutii pe tema asta. Si peste tot am dat peste aceeasi simplitate in scriere sau vorbire, ca si cum ar fi ceva banal ("eh, radicalii liberi"), fara substrat, accesibil tuturor.
Si poate-as fi trecut cu vederea si-n ceva timp mi-as fi luat gandul de la radicalii liberi care consider ca nu pot face subiectul unei conversatii de masa, tocmai pentru ca sunt doar radicali liberi, ceva rau si atat, daca n-as fi auzit azi, in parc, 2 veritabile pitzi dezbatand subiectul, zornaindu-si in gesticulari bratarile groase, printre alte cateva propozitii despre "toalele" impaietate pe care si le-au luat lately. Si mi-am spus ca sigur stiu ce-nseamna "liber", dar m-am intrebat daca stiu ce-i radicalul pe care l-au insiruit, alaturi de alte 3 duzine, cu respiratia inca mirosind a seminte...
La fel cum atunci dupa ce-am mancat pentru prima oara kiwi, imi atragea atentia in orice conversatie, pe orice taraba, carte sau oriunde as fi vazut, la fel si in prezent am cate-o fixatie pentru cate un lucru si-mi ramane intiparit in minte, observandu-l involuntar pe oriunde.
In ultima vreme am dat intamplator peste nu stiu cate articole in care se scria despre radicalii liberi, am trecut peste emisiuni care discutau despre asta, mi-au atras atentia cateva discutii pe tema asta. Si peste tot am dat peste aceeasi simplitate in scriere sau vorbire, ca si cum ar fi ceva banal ("eh, radicalii liberi"), fara substrat, accesibil tuturor.
Si poate-as fi trecut cu vederea si-n ceva timp mi-as fi luat gandul de la radicalii liberi care consider ca nu pot face subiectul unei conversatii de masa, tocmai pentru ca sunt doar radicali liberi, ceva rau si atat, daca n-as fi auzit azi, in parc, 2 veritabile pitzi dezbatand subiectul, zornaindu-si in gesticulari bratarile groase, printre alte cateva propozitii despre "toalele" impaietate pe care si le-au luat lately. Si mi-am spus ca sigur stiu ce-nseamna "liber", dar m-am intrebat daca stiu ce-i radicalul pe care l-au insiruit, alaturi de alte 3 duzine, cu respiratia inca mirosind a seminte...
Foloseam o expresie ironica la adresa unei situatii asemanatoare, dar pe alta tema: "Dar despre situatia politica din Romania ce parere ai?"...
Un comentariu:
:))))))
Trimiteți un comentariu