Dupa mica rutina de dimineata, V. ia casa la inspectat. Deschide toate usile, verifica toate camerele, mestereste putin la jucarii, mai tipa dupa ceva ce i se pare interesant, dar e inaccesibil inaltimii lui. Cosul de gunoi e printre favorite. Deschide bufetul, baga capul sa-i verifice continutul, arunca cateva "gunoaie" si inchide la loc. Din cand in cand mai ia cate-un ambalaj doar cat sa ni-l arate si sa-l arunce din nou atunci cand nu are nici o misiune, adica nimic nou de aruncat. Azi a venit triumfator la mine cu un bat de urechi infipt bine in pavilion, sucindu-l de zor si aratandu-si rasfatul micului scarpinat. Usor ingrozita de cat de bine era pozitionat si de faptul ca era un bat normal, nu cu opritor, sar sa i-l smulg din ureche, gandindu-ma la eficienta curatatului atunci cand observ capetele clar folosite corect. Totusi ma intrebam de unde are un bat si mai ales unul normal. Ma indrept catre gunoi sa-l arunc, il vad ravasit si imi amintesc cum M. isi infigea dimineata un bat in urechi, curatandu-se dupa clasicul dus, mai mult ca sigur acelasi bat pe care V. il furase din gunoi si de care se folosise in acelasi mod. Hm, bravo, copile!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu