joi, 10 martie 2011

D-ale lui V. (Veisme)

In leagan sau nu, cu multe cantece sau fundalul de la bebe tv, izbit de caldura din casa dupa o mini plimbare pe doar cateva grade, mancand biscuit dupa biscuit sau bucati de paine, molesit de masa copioasa, V. adoarme greu la pranz. Si cand, dupa 2 ore, incerc sa-l trezesc, ca el n-are de gand si-l uita d-zeu dormind, iar pe noi ne uita pana pe la 11 si ceva incercand sa-l adormim pe V. care-i mai odihnit ca niciodata iar noi abia ne mai tinem pe picioare, se fataie intorcandu-se cu fundul la mine, da din picioare, mormaie niste injuraturi proprii pana e lasat in pace. Ieri a parut sa reactioneze aratandu-mi cu degetul, inca fara putere, inspre usa. La usa sta bine infipt in perete aparatul de aer conditionat. Ma duc pe hol, caut telecomanda de la aer, continuuandu-mi marele monolog glumet despre cum o sa dau eu drumul la aer si cum reglez temperatura. Deja ma bucuram de succes cand l-am vazut in 4 labe tarandu-se pe genunchi, cu fundul inainte, spre marginea patului sa se dea jos. In cateva secunde aud usa trantindu-se in spatele meu. Continuu in acelasi stil glumet, comentand asupra usii inchise. Intru in camera usor, sa nu-l lovesc, ca sigur impinge in usa cum face de obicei cand te joci cu el, sa-l alerg si sa-l gadil. Apas clanta si imping din ce in ce mai mult usa inspre camera. Nu opunea nici cea mai mica rezistenta. In pat se vedeau 2 picioare incolacite, nemiscate. Pe masura ce inaintam in camera descopeream din ce in ce mai mult dintr-un V. adormit bustean, cu barbia cazuta, pierdut deja prin cearceaf, fara farama de ganduri de trezire. Si cand eu ma gandeam ca el s-a trezit chitit pe aerul conditionat, el imi arata de fapt usa sa plec, sa-l las in pace sa doarma ca lui i-e somn. M-am simtit si l-am mai lasat o ora.

Niciun comentariu: